Vineri, 17 februarie 2017, orele 16.30, la Centrul Socio-Cultural „Jean-Louis Calderon”, al Primăriei Sectorului 2, a avut loc o dublă lansare de carte:
• „Testamentul din strada Nisipuri”, volum de poeme, autor Șerban Codrin;
• „Proiecte pentru trecut”, volum de eseuri și comentarii literare, autor Emil Lungeanu.

Şerban Codrin (numele real Denk Şerban Ioan), membru al Uniunii Scriitorilor din România, s-a născut la 10 mai 1945 în Bucureşti.
În anul 1968 a absolvit Facultatea de limba şi literatura română, Universitatea Bucureşti.
În 1960 a debutat în presă, după numeroase piedici, iar în 1982 a debutat editorial cu volumul „Imnuri către soare”.
După 1990 a publicat volume de versuri, teatru, poeme zen şi a editat revistele de poezie zen Orion şi Micul Orion.
Pe versurile sale, au fost compuse lucrări muzicale, prezentate în concerte publice în ţară şi în străinătate, inclusiv în cadrul Festivalulului Internaţional „George Enescu”, interpretate de prestigioşi muzicieni.
A publicat 19 volume, dintre care amintim: Întemeietorii, trilogie dramatică, 1984; Ţiganiada, într-o recitire de Şerban Codrin, 1994; Dincolo de tăcere, 1994; Carte dintr-un exil interior, antologie, 1997; Scoici fără perle, antologie de poeme zen alcătuită de Paula Romanescu, Colecţia liliput, 1997; Testamentul din strada Nisipuri, 2002; O sărbătoare a felinarelor stinse, poeme minimaliste tanka, 2005; Baladierul, 2006; Incantaţii, colecţia Opera omnia. Poezie contemporană, 2014.
Şerban Codrin a câştigat Concursul Naţional de teatru scurt, Teatrul de Stat Oradea, în 1992, cu piesa „Ionel”, devenită, în varianta finală „Nemuritorul Ionel sau Paradisul”; spectacol regizat de Mihai Lungeanu, scenografia Vioara Bara.
Antologator („O sută de catarge”) şi teoretician al poeziei minimaliste zen („Stâlpi de felinar”), este prezent în numeroase antologii româneşti şi străine.
Scrierile sale au devenit obiectul monografiilor: „Şerban Codrin sau călătoria unui poet occidental într-o grădină zen”, de Ion Roşioru, 2002, „Merii în floare”, de Violeta Basa, 2002, „Eseu lunatic”, de Marian Dopcea şi a unor lucrări de doctorat.
Emil Lungeanu este romancier, poet, dramaturg, eseist, publicist și promotor cultural, membru în Comitetul de Conducere al Filialei Bucureşti Proză a Uniunii Scriitorilor, redactor-şef al revistei internaţionale Cervantes, redactor la revista Luceafărul și în colegiul de redacție al revistei Arena Literară, fondator și conducător al cenaclului Pegasus.
Opera sa de peste 70 de volume, cuprinde: romane, nuvele, versuri, teatru, critică literară, eseuri de istorie literară de folcloristică, monografii, scenarii radiofonice, un studiu critic complex – Manifestul ludic.
Referințe la operele sale au făcut scriitorii: Ion Dodu Bălan, Florentin Popescu, Paul Everac, Dumitru Radu Popescu, Dinu Grigorescu, Radu Voinescu, Mihai Antonescu, Nicolae Georgescu, Aureliu Goci, Nicolae Dabija, Horia Gârbea, Mihnea Ghiorghiu, Gheorghe Păun, Ion Roșioru, Gheorghe Diaconescu, Lucian Gruia, Eliza Roha, Ion C. Ștefan, Radu Cârneci, Ion Barbu, Horațiu Mălăiele, Margareta Labiș, George Anca și alții.

Menționăm câteva referințe la opera prolificului autor Emil Lungeanu:
„de o originalitate extraordinară” şi „imposibil de imitat”, inconfundabilă prin maniera ei ludic-enciclopedică ce „sfidează toate tiparele cunoscute” şi „care nu-şi află pereche probabil în ultimii cincizeci de ani de literatură românească”, îl desemnează printre comentatori „cel mai atipic scriitor contemporan” şi „o personalitate pentru care cu greu s-ar putea găsi o etichetă ori un termen de comparaţie”.
Este prezent în numeroase antologii sau alte lucrări colective şi colaborări în presa literară, 5 spectacole la Teatrul Naţional Radiofonic şi alte 8 spectacole-lectură.
Referinţe despre operă s-au făcut în:
• Enciclopedia marilor personalităţi din istoria, ştiinţa şi cultura românească de-a lungul timpului şi de pretutindeni, vol. X Scriitori şi Filosofi (Marea Enciclopedie Română, Secţiunea I, 2009),
• Dicţionarul scriitorilor români de azi (2011),
• O istorie condensată a literaturii române – 1880-2000 (2005-2006 şi ed. a II-a 2007),
• Istoria literaturii române – Dramaturgia (2008),
• Dicţionarul scriitorilor români contemporani (2016), în alte zeci de volume, cronici şi recenzii.

A primit distincţii multiple, dintre care amintim:
• Premiul Cartea Anului 2013,
• Premiul Clubului de Proză al Uniunii Scriitorilor (2014),
• Medalia de aur „Litere 15 ani” a Societăţii Scriitorilor Târgovişteni,
• Medalia „Orfeu” a Societăţii Scriitorilor Danubieni,
• Marele Premiu pentru proză al Festivalului internaţional Titel Constantinescu,
• Premiul Pamfil Şeicaru pentru critică literară la Festivalul internaţional Mihai Eminescu,
• Trofeul „Cerurile Oltului” al Salonului Naţional de Literatură (2012),
• Premiul Presei la Concursul internaţional de proză Starpress (2012),
• patru diplome de excelenţă ale Primăriei sectorului 2 al Municipiului Bucureşti pentru contribuţia şi meritele în promovarea culturii şi artei româneşti.
Este tradus în limbile: engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, albaneză.
Referiri despre autori și cărțile lansate au făcut scriitorii: Aurel Maria Baros, Ion Dodu Bălan,Victor Atanasiu, Geo Călugăru, Aureliu Goci, Ion C. Ștefan, Lucian Gruia, Geo Stroe, Vladimir Udrescu.
Fragmente din volumele lansate a citit actrița Doina Ghițescu.

Ultima actualizare in 16 iulie 2020

Page Reader Press Enter to Read Page Content Out Loud Press Enter to Pause or Restart Reading Page Content Out Loud Press Enter to Stop Reading Page Content Out Loud Screen Reader Support
administrare site, administrare website, intretinere site, administrare site web