Incepand cu 01.07.2017, certificatele de incadrare in grad de handicap emise de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap pot fi contestate de titularii acestora in termen de 30 zile calendaristice de la comunicare, la instanta de contencios administrativ competenta, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
Pentru mai multe detalii apasati aici

La nivelul Sectorului 2 funcționează 9 puncte de acordare a primului ajutor pe perioada caniculară dotate cu aparate de aer condiționat și care asigură distribuirea de apă potabilă după cum urmează:

1. Primăria Sectorului 2- Relaţii Publice – Str. Chiristigiilor nr. 11-13;
2. Serviciul Asistenţă Socială „Maşina de Pâine” Şos. Colentina nr. 25-27;
3. Serviciul Asistenţă Socială „Glinka” – Str. M.I. Glinka nr. 7;
4. Clubul Înţelepţilor – Bd. Basarabia nr. 96;
5. Clubul Seniorilor – Parc Plumbuita;
6. Centrul de Îngrijire și Asistență Nr.2-Str. Mihai Eminescu nr. 87;
7. Sediul Administrativ al D.G.A.S.P.C. Sector 2 – Str. Olari nr.15 fost nr.11-13;
8. Direcţia pentru Protecţia Copilului-Str. Dimitrie Racoviţă nr. 22;
9. Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap – Calea Moşilor nr. 229.

De asemenea la nivelul sectorului 2 funcționează Serviciul Ambulanța Socială care poate fi apelat la numărul 021/9862.
* în cazul avertizărilor meteorologice cod portocaliu și cod roșu de caniculă se asigură asistență medicală de specialitate.

Miercuri, 1 martie 2017 orele 11.00, la Centrul Socio-Cultural „Jean-Louis Calderon” al Primăriei Sectorului 2, în cadrul evenimentului cultural-artistic Moment poetic în interpretarea actorilor îndrăgiți, desfășurat sub genericul „Mărțișorul – vestitorul primăverii”, s-a urat un „bun venit primăverii”, oferind invitatelor/invitaților: mărțișoare, ghiocei, dulciuri și superbe poezii interpretate de talentații noștri actori: Valeria Gagealov, Mihai Niculescu, Eugen Cristea, Cristina Deleanu, Doina Ghițescu, Simona Onuțu; Excelența Sa domnul Ambasador Andrei Magheru și scriitorul Geo Călugăru.
Am ascultat cu deosebită plăcere poezii din: George Topârceanu, Lucian Blaga, George Bacovia, Tudor Arghezi, George Țărnea, Șerban Foarță, Arcadie Donos, Heinrich Heine, Leonid Dimov, Rabindranath Tagore.
Înainte de începerea „Momentului poetic”, înregul auditoriu a cântat în cor „Vine, vine primăvara” și a ascultat următoarea istorie a originii sărbătorii mărțișorului:
Sărbătoarea Martisorului este o datină precreștină a cărei semnificație a rămas aceeași de-a lungul timpului, simbolul venirii primăverii. La originile mărțișorului a stat o monedă de aur sau de argint, la care se atașa o sfoară facută din două fire răsucite, una roșie și alta albă ce semnificau lupta vieții asupra morții, a sănătății împotriva bolii. Există credința conform căreia această amuletă aducea noroc și fericire.
Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar prezența sa atât la români cât și la bulgari (sub numele de Martenita) este considerată ca fiind datorată substratului comun daco-tracic, anterior romanizării la primii și slavizării la cei din urmă.
Mărțisorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că acesta va aduce belșug în casele oamenilor, iar dacă cineva îți pune o dorință în timp ce atârna mărțițorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României pomii sunt împodobiți de mărțișoare.

Sâmbătă, 25 februarie 2017, orele 09.30, la Centrul Socio-Cultural „Jean-Louis Calderon”, al Primăriei Sectorului 2, a avut loc simpozionul de medicină integrativă, cu tema: „Perspective terapeutice integrative ale bolilor autoimune”.

Personalități marcante din domeniul medical au făcut următoarele comunicări științifice, legate de tema simpozionului:
• Investigarea răspunsului inflamator în bolile autoimune, Manole Cojocaru;
• Tiroiditele autoimune în secolul 21, Mara Carsote;
• Determinări genetice în LES, Rodica Dragutoiu;
• Exercițiul fizic în bolile autoimune: ce, cum, cât, Radu Negoescu;
• Microbiomul intestinal și patologiile autoimune, Cristina Mocanu;
• Terapia spondilartropatiilor, Simona Soare;
• Definirea bolii imune și a autoimunității, Dan Peretianu;
• Indicații etiopatogenice pentru plasmafereza terapeutică în boli autoimune, Cornelia Siara.

Coordonatori: Prof. Manole Cojocaru, UTM București și dr. Cristina Mocanu.

Miercuri, 22 februarie 2017 orele 11.00, la Centrul Socio-Cultural „Jean-Louis Calderon” al Primăriei Sectorului 2, în cadrul evenimentului cultural-artistic Moment poetic în interpretarea actorilor îndrăgiți, sub genericul „Poeți români născuți în luna februarie”, au fost omagiați poeții Marin Sorescu și Radu Cârneci

Marin Sorescu (n. 19 februarie 1936, Bulzești, județul Dolj – d. 8 decembrie 1996, București), a fost poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător, membru titular al Academiei Române (din 1992).
Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de țări, totalizând peste 60 de cărți apărute în străinătate. S-a făcut remarcat și prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și în străinătate.
Marin Sorescu debutează în 1964, la vârsta de 28 de ani, cu volumul de parodii „Singur printre poeți”.
Până la moartea sa (în 1996) mai publică încă 23 de volume, devenind o figură marcantă a poeziei românești contemporane.
În 1966 primește Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul „Poeme”, reușind să repete această performanță de încă 5 ori pe parcursul carierei sale.
Printre volumele cele mai cunoscute se numără:
• „Tușiți” (1970),
• „Suflete, bun la toate” (1972),
• „La lilieci” ciclul de 4 volume (1975, 1977, 1980, 1988) – un univers poetic construit pornind de la un cimitir ce poartă acest nume.
Poezia lui Sorescu acoperă o zonă literară largă, stilul său ironic și degajat trezind în cititor spiritul ludic al copilăriei. De altfel multe dintre volumele sale sunt dedicate celor mici („Unde fugim de acasă?” – 1967, „Cirip-ciorap” – 1993).
La moartea scriitorului au rămas în manuscris 15 volume de poezie, eseu, jurnal și roman.
Dramaturgia lui Marin Sorescu abordează cu precădere tematica teatrului poetico-parabolic în trilogia „Setea Muntelui de sare”, care cuprinde piesele Iona, Paracliserul și Matca.
A primit numeroase distincții, dintre care menționăm: Premiul Academiei Române (1968, 1977), Medalia de aur pentru poezie „Napoli ospite”, Italia, 1970, Premiul Academiei Române pentru dramaturgie, 1970; „Le Muse”, acordat de Accademie delle Muse, Florența, 1978; Premiul Internațional de Poezie „Fernando Riello”, Madrid, Spania, 1983; Premiul Herder, acordat de Universitatea din Viena în 1991 pentru întreaga activitate; Premiul Uniunii Scriitorilor din România, (de șase ori, pentru poezie, teatru și critică literară).

Radu Cârneci (n. 14 februarie 1928, Valea lui Lalu, judeţul Buzău) este poet, publicist şi traducător.
În anul 1963 a debutat editorial cu volumul de versuri „Noi şi soarele”.
A tradus din: Leopold Sedar Senghor, Strecko Kosovel, Kahlil Gibran, Charles Baudelaire (prima ediţie integrală a Florilor Răului în limba română), Jean Joubert,
Jacques Cheessex, Mousse Boulanger.
Premiat de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România, Medaliat la aniversarea „Jerusalim 3000” (Israel).
Între 1964 şi 1972 este redactor-şef al revistei „Ateneu” (serie nouă), iar între 1972 şi 1976 este secretar al Uniunii Scriitorilor, apoi devine şef al secţiei culturale a revistei „Contemporanul” (până în 1990).
În 1990 înfiinţează la Bucureşti Editura Orion.
A debutat ca poet în ziarul sucevean „Zori noi” (1950).
A colaborat cu versuri, articole, cronici şi eseuri la „Ateneu”, „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Argeş”, „Steaua”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Familia”, „România literară” etc.
Toți cei prezenți au ascultat, cu deosebită plăcere, poezii ale celor doi autori, în interpretarea distinșilor actori: Valeria Gagealov, Simona Onuțu, Eugen Cristea, Ion Arcudeanu, Mihai Niculescu, cu participarea Excelenței Sale domnul Ambasador Andrei Magheru. Au avut intervenții, scriitorul Geo Călugăru și poetul Petru Solonaru.
Evenimentul cultural a fost apreciat unanim ca fiind un adevărat regal poetic.

Vineri, 17 februarie 2017, orele 16.30, la Centrul Socio-Cultural „Jean-Louis Calderon”, al Primăriei Sectorului 2, a avut loc o dublă lansare de carte:
• „Testamentul din strada Nisipuri”, volum de poeme, autor Șerban Codrin;
• „Proiecte pentru trecut”, volum de eseuri și comentarii literare, autor Emil Lungeanu.

Şerban Codrin (numele real Denk Şerban Ioan), membru al Uniunii Scriitorilor din România, s-a născut la 10 mai 1945 în Bucureşti.
În anul 1968 a absolvit Facultatea de limba şi literatura română, Universitatea Bucureşti.
În 1960 a debutat în presă, după numeroase piedici, iar în 1982 a debutat editorial cu volumul „Imnuri către soare”.
După 1990 a publicat volume de versuri, teatru, poeme zen şi a editat revistele de poezie zen Orion şi Micul Orion.
Pe versurile sale, au fost compuse lucrări muzicale, prezentate în concerte publice în ţară şi în străinătate, inclusiv în cadrul Festivalulului Internaţional „George Enescu”, interpretate de prestigioşi muzicieni.
A publicat 19 volume, dintre care amintim: Întemeietorii, trilogie dramatică, 1984; Ţiganiada, într-o recitire de Şerban Codrin, 1994; Dincolo de tăcere, 1994; Carte dintr-un exil interior, antologie, 1997; Scoici fără perle, antologie de poeme zen alcătuită de Paula Romanescu, Colecţia liliput, 1997; Testamentul din strada Nisipuri, 2002; O sărbătoare a felinarelor stinse, poeme minimaliste tanka, 2005; Baladierul, 2006; Incantaţii, colecţia Opera omnia. Poezie contemporană, 2014.
Şerban Codrin a câştigat Concursul Naţional de teatru scurt, Teatrul de Stat Oradea, în 1992, cu piesa „Ionel”, devenită, în varianta finală „Nemuritorul Ionel sau Paradisul”; spectacol regizat de Mihai Lungeanu, scenografia Vioara Bara.
Antologator („O sută de catarge”) şi teoretician al poeziei minimaliste zen („Stâlpi de felinar”), este prezent în numeroase antologii româneşti şi străine.
Scrierile sale au devenit obiectul monografiilor: „Şerban Codrin sau călătoria unui poet occidental într-o grădină zen”, de Ion Roşioru, 2002, „Merii în floare”, de Violeta Basa, 2002, „Eseu lunatic”, de Marian Dopcea şi a unor lucrări de doctorat.
Emil Lungeanu este romancier, poet, dramaturg, eseist, publicist și promotor cultural, membru în Comitetul de Conducere al Filialei Bucureşti Proză a Uniunii Scriitorilor, redactor-şef al revistei internaţionale Cervantes, redactor la revista Luceafărul și în colegiul de redacție al revistei Arena Literară, fondator și conducător al cenaclului Pegasus.
Opera sa de peste 70 de volume, cuprinde: romane, nuvele, versuri, teatru, critică literară, eseuri de istorie literară de folcloristică, monografii, scenarii radiofonice, un studiu critic complex – Manifestul ludic.
Referințe la operele sale au făcut scriitorii: Ion Dodu Bălan, Florentin Popescu, Paul Everac, Dumitru Radu Popescu, Dinu Grigorescu, Radu Voinescu, Mihai Antonescu, Nicolae Georgescu, Aureliu Goci, Nicolae Dabija, Horia Gârbea, Mihnea Ghiorghiu, Gheorghe Păun, Ion Roșioru, Gheorghe Diaconescu, Lucian Gruia, Eliza Roha, Ion C. Ștefan, Radu Cârneci, Ion Barbu, Horațiu Mălăiele, Margareta Labiș, George Anca și alții.

Menționăm câteva referințe la opera prolificului autor Emil Lungeanu:
„de o originalitate extraordinară” şi „imposibil de imitat”, inconfundabilă prin maniera ei ludic-enciclopedică ce „sfidează toate tiparele cunoscute” şi „care nu-şi află pereche probabil în ultimii cincizeci de ani de literatură românească”, îl desemnează printre comentatori „cel mai atipic scriitor contemporan” şi „o personalitate pentru care cu greu s-ar putea găsi o etichetă ori un termen de comparaţie”.
Este prezent în numeroase antologii sau alte lucrări colective şi colaborări în presa literară, 5 spectacole la Teatrul Naţional Radiofonic şi alte 8 spectacole-lectură.
Referinţe despre operă s-au făcut în:
• Enciclopedia marilor personalităţi din istoria, ştiinţa şi cultura românească de-a lungul timpului şi de pretutindeni, vol. X Scriitori şi Filosofi (Marea Enciclopedie Română, Secţiunea I, 2009),
• Dicţionarul scriitorilor români de azi (2011),
• O istorie condensată a literaturii române – 1880-2000 (2005-2006 şi ed. a II-a 2007),
• Istoria literaturii române – Dramaturgia (2008),
• Dicţionarul scriitorilor români contemporani (2016), în alte zeci de volume, cronici şi recenzii.

A primit distincţii multiple, dintre care amintim:
• Premiul Cartea Anului 2013,
• Premiul Clubului de Proză al Uniunii Scriitorilor (2014),
• Medalia de aur „Litere 15 ani” a Societăţii Scriitorilor Târgovişteni,
• Medalia „Orfeu” a Societăţii Scriitorilor Danubieni,
• Marele Premiu pentru proză al Festivalului internaţional Titel Constantinescu,
• Premiul Pamfil Şeicaru pentru critică literară la Festivalul internaţional Mihai Eminescu,
• Trofeul „Cerurile Oltului” al Salonului Naţional de Literatură (2012),
• Premiul Presei la Concursul internaţional de proză Starpress (2012),
• patru diplome de excelenţă ale Primăriei sectorului 2 al Municipiului Bucureşti pentru contribuţia şi meritele în promovarea culturii şi artei româneşti.
Este tradus în limbile: engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, albaneză.
Referiri despre autori și cărțile lansate au făcut scriitorii: Aurel Maria Baros, Ion Dodu Bălan,Victor Atanasiu, Geo Călugăru, Aureliu Goci, Ion C. Ștefan, Lucian Gruia, Geo Stroe, Vladimir Udrescu.
Fragmente din volumele lansate a citit actrița Doina Ghițescu.